Din lemnul unei bănci.

Îmi sprijin capul în palme.

Îmi lovesc gândurile de toți pereții

clădirilor din jur.

M-a păcălit primăvara,

cu o boare de vânt.

Cu un zâmbet.

Cu un miros de departe.

Nu sunt singură.

Am o mulțime de oameni 

care trece pe lângă mine

și deasupra cerul albastru.

Și pe tine.

Și pe tine,

peste tot.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s